RomaniaTrip

    Am decis să trăiesc bine, să mă distrez, să văd ce se poate vedea în condiţiile date (adică momentan low cost), să nu mă mai stresez din orice lucru pentru că sănătatea (mentală) e mai importantă şi la un moment dat se vor rezolva toate. Şi dacă nu se rezolvă, oricum murim şi nu mai contează.. Să nu deviem de la subiect, ultimele zile au fost extraordinare. Avem o ţară foarte frumoasă, cu oameni care au auzit de civilizaţie.
    Am început sâmbătă dimineaţă cu o plimbare pe străduţele aglomerate ale Sighişoarei (se pregătea un festival, că altfel era pustiu). M-au năpădit amintirile - toate plăcute - de la festivalurile din anii trecuţi.



    Am luat-o din loc spre Tg. Mureş, un orăşel foarte curat şi plin de verdeaţă, cu puţină lume pe străzi (poate de aici şi curăţenia), de unde nu puteam pleca fără să mâncăm un gulyas tradiţional - fierbinte şi picant.

    Spre seară am ajuns în Cluj. Un oraş foarte frumos şi curat. Nimic nou, pentru că îl mai vizitasem. M-au uimit în schimb oamenii de acolo. În primul rând, am fost lăsaţi să trecem strada, deşi eram departe de trecerea de pietoni şi încă nu ajunsesem bine pe stradă. Ah şi încă ceva - ţineţi-vă bine - de un taximetrist! Dacă eram în Bucureşti, nu numai că dădea peste noi, dar se şi întorcea şi mai trecea o dată că am avut tupeul să trecem prin faţa lui.. Apoi, în căutarea drumului spre Belvedere, hotelul de unde se vede cel mai frumos Clujul, după ce o tanti binevoitoare încearcă vreo 15 minute să ne indice drumul, evident fără niciun rezultat(GPS-ul ne trădase), întrebăm un tânăr la un semafor. Aşa că băiatul face un ocol de cel puţin 10 kilometri ca să ne ducă pe noi acolo. Pe străduţe întunecate, departe de centru, noi deja ne încuiaserăm uşile şi ne făceam planuri pentru eventualitatea în care ne-ar sparge cineva un geam. Ajungând la hotel întregi, ne căutam prin buzunare în caz că băiatul vrea ceva bani. Dar el trebuia să plece, că îl aşteptau prietenii la nişte liniuţe..Logic, doar părăsisem Capitala..

     Şi plecând de la hotelul acela minunat de 5 stele, cu o privelişte extraordinară asupra Clujului, ne îndreptăm spre locul de campare, în afara oraşului, o grădină închisă deja de vreo 2 ore. Beznă, frig, ceaţă..ce ne rămâne de făcut? Merge şi somnul în maşină.. Aşa că ne aşezăm care cum poate - în portbagaj, pe bancheta din spate, pe cele din faţă, şi după câteva ropote de râs tipic româneşti (haz de necaz), adormim. Ceea ce nu ne-a împiedicat să ne trezim din jumătate în jumătate de oră din cauza fulgerelor, tunetelor, TIR-urilor care parcau lângă noi (am uitat să menţionez că stăteam într-o parcare de TIR-uri) sau frigului. Ne-am trezit odihniţi.. =)) O poză cu o parte dintr-un băiat, o parte din portbagaj, o parte din bagaje si o parte din mâncarea de dimineaţă..

    A urmat Alba Iulia. Am vizitat-o în grabă, dar am avut timp să urcăm prin turnul catedralei catolice (unde nu aveam voie că se lucra) ca să vedem oraşul de la înălţime.


     În Sibiu ne-a prins o ploaie torenţială, a intrat unul cu maşina în fundul nostru, dar am prins un Sibiu pietonal fără aglomeraţie, noi fiind singurii care mergeam prin ploaie, şi am văzut oraşul de la cel mai înalt punct al lui.

 
   Şi încă nişte poze, de pe valea Oltului..