În căutare..

     Mi-am luat un bilet până la capătul curcubeului. Am pornit pe culorile lui în speranţa de a găsi oala cu aur. Sau cu ce o fi ea. Din când în când am impresia că sunt pe drumul cel bun, alteori mă rătăcesc parcă fără cale de întors. Dorm sub cerul liber, mă păzesc stelele, mă ascund în scorburile de copaci, fug de ploaie şi frunzele cu care mă acopăr sunt inutile. Ziua simt că mă sufoc de căldură, noaptea îmi îngheaţă venele.

     Din când în când mai zboară cu mine un vultur. Se apropie de mine, eu îl îmbrăţişez, el mă loveşte cu ciocul, eu îl arunc de pământ, el îmi mai ia câte o bucată din inimă. Nu ficat, inimă.

     Câteodată sunt confuză. Ce culoare e asta? Încotro duce? Pe cine o să întâlnesc? Cui o să cer indicaţii?

     Dar culoarea astalaltă unde duce?